Tratamentul hipertensiunii arteriale
Tratamentul hipertensiunii arteriale, trebuie să vizeze anumite obiective şi în primul rând normalizarea valorilor tensionale. El trebuie să ţină seama de anumite principii şi orientări:
– regimul alimentar cu putina sare sau fara sare, în funcţie de valorile si stadiul hipertensiunii, varsta, boli asociate.
. – regimul alimentar va fi echilibrat şi suficient, cu mese mici şi fractionate, la ore regulate. Ultima masă cu 2 ore înainte de culcare, urmărindu-se menţinerea unei greutăţi normale. Deoarece multe hipertensiuni sunt consecinţa sau sunt asociate cu obezitatea, guta, diabetul zaharat, hiperlipoproteinemiile, ateroscleroza, regimul va fi adaptat pentru a combate aceste boli, cand exista.
– regimul de viaţă constă în viaţă ordonată, fără fumat, fără alcool cu limitarea programului de lucru de 6 – 8 ore pe zi, cu respectarea orelor de somn şi a orelor de masă.
– Exerciţiile fizice, mersul pe jos şi gimnastica medicală, fac parte din tratament. Efortul fizic va fi dozat şi adaptat posibilităţilor bolnavului, când există.
– dieta va fi săracă în colesterol şi în grăsimi saturate.
– au o mare importanţă mijloacele psihoterapice, combaterea anxietăţii şi evitarea situaţiilor conflictuale din mediul de viaţă sau de muncă. Vor fi căutate şi încurajate elementele de satisfacţie din profesiunea si vor fi cultivate preocupările care produc relaxarea (plimbări, lectură, muzică, teatru). În formele uşoare de hipertensiune arterială se recomandă psihoterapia, eventual reorientarea profesională,
Tratamentul medicamentos
Nu orice hipertensiune urmează să primească tratament hipotensiv. Astfel în formele usoare este suficient regimul dietetic, eventual sedative şi tranchilizante.
Medicamentele pentru hipertensiune trebuie administrate la început în cantităţi mai mici şi mărite apoi progresiv până la normalizarea tensiunii arteriale. Tratamentul trebuie individualizat şi stabilit în condiţii de ambulator, nu de spital.
Tratamentul vizează normalizarea valorilor tensionale. Efectul este atins dacă T.A. oscileazaă între 90/70 şi 130/90 mm Hg. Scăderea T.A. trebuie să fie lentă,. deoarece scăderile bruşte pot produce accidente grave în teritorii vitale: creier, miocard, rinichi. O atenţie deosebită trebuie acordată scăderii T.A. în cazul hipertensiunii cu tulburări de irigaţie cerebrală sau coronariană.
Tratamentul medicamentos este complex, in multe cazuri, cuprinde numeroase medicamente cu diferite moduri de acţiune. In funcţie de locul şi mecanismul de acţiune, este bine ca tratamentul să fie şi pentru inima, deoarece asociaţia cardiopatie ischemică – hipertensiune arterială, este foarte frecventă.
Profilaxia hipertensiunii arteriale urmăreşte educarea în vederea unui comportament adecvat de viaţă, chiar orientarea profesională a descendenţilor din părinţi hipertensivi, a bolnavilor în stadiul prehipertensiv. Foarte importantă este şi profilaxia complicaţiilor, realizabilă prin asigurarea cooperării bolnavului şi prin recomandări ferme şi judicioase.
Cu un regim igieno-dietetic corespunzator si un tratament corect şi precoce, boala durează zeci de ani si pot apărea remisiuni importante, dar netratata are o evoluţia foarte rapidă cu complicaţii majore: insuficienţă ventriculară, infarct miocardic, anevrism, encefalopatie hipertensivă, tromboze şi hemoragii cerebrale, insuficienţă renală.
Alimente permise:
– supe de zarzavat simple sau cu adaus făinos, borş de zarzavat sau cu cartofi, supe de legume, supe de roşii, toate fără sare.
– făinoase: în cantitate limitată, gris, orez, fulgi de ovăz, fidea, toate fierte fără sare.
– ouă în cantitate redusă (1-2 pe săptămână) sau mai multe fără gălbenuş.
– carne în cantitate redusă, de 3 ori pe săptămână, de vită, viţel, găină, pui, slabă, fiartă ca rasol, friptă, cu pătrunjel, cartofi, morcov, orez, perişoare fierte în aburi sau apă, toate fără sare
– peşte slab (lin, şalău, ştiucă, crap, păstrăv), fiert, rasol, fript sau copt în pergament (în zilele cu came nu se dă peşte şi invers).
– grăsimi crude vegetale, ulei de porumb, floarea soarelui, se pune crud la salate, cam 50 g/zi.
– pâine: albă sau intermediară, fără sare, veche de o zi sau prăjită.
– legume şi zarzavaturi: crude sau fierte, trecute prin sită, pireuri, strecurate, chifteluţe de zarzavat, cartofi copţi, morcovi, dovlecei, vasole verde, mazăre verde, sfeclă, salată verde, roşii, vinete, ardei graşi, varză crudă, varză murată, fără sare, toate rase mărunt şi administrate ca salate, sau fierte ca soteuri sau budinci de legume.
– lapte şi brânzeturi: lapte dulce, iaurt, lapte bătut, brânză de vaci, caş, urdă nesărată.
– fructe sub orice formă: crude, coapte, pireuri, compoturi.
– dulciuri: preparate fără bicarbonat şi sare, din aluat fiert, uscat, cu brânză de vaci, cu fructe sau gelatină de fructe, cu lapte, iaurt, peltea, salată de fructe cu miere şi frişca, marmeladă, pateuri, dulceaţă, zahăr.
– băuturi: lapte simplu degresat, lapte bătut sau iaurt, sucuri de fructe sau de zarzavaturi, ceaiuri de plante.
– condimente: sos de roşii, sosuri dietetice, (fără grăsime prăjită), cu faină rumenită pe uscat, cu zeamă de zarzavat (seara în cantitate redusă), verdeţuri tocate (pătrunjel, mărar, ţelină, leuştean, cimbru), zeamă de lămâie şi sare limitată.
Alimente interzise:
-Sare si preparate sărate (regimul strict fara sare, adica are mai puţin de 0,5 g sare/zi, cu orez, fructe, zahăr, se aplică în formele foarte severe, dar este greu de respectat. Regimul relativ fara sare (adica 2 – 5 g sare/zi) este mai uşor de acceptat, fiind utilizat în majoritatea hipertensiunilor).
– lapte integral, brânzeturi sărate şi grase.
– carne grasă, viscere, vânat, peşte gras sau sărat, conserve de peşte sau carne, afu-mături.
– ouă (1-2 oua pe saptamana sau mai mult dar fara gălbenuşuri), ouă tari, omletă, jumări, maioneză.
– grăsimi animale (unt, untură, frişca, smântână, seu, slănină), grăsimi prăjite.
– pâine cu sare şi pâine neagră.
– făinoase preparate cu sare.
– brânzeturi: grase, sărate, fermentate
– sosuri: cu grăsimi prăjite, cu zeamă de carne, cu muştar sau maioneză
– legume şi zarzavaturi care conţin mult sodiu (ţelină, spanac, varză acră, murături)
– băuturi alcoolice, cafea tare, ceai tare
– condimente: sare mai mult decât este prescris, piper, ardei iute, boia de ardei, hrean, muştar.