Interviu colonul iritabil
1.Ce este colonul iritabil?
Colonul iritabil este o tulburare functionala a tractului intestinal, in absenta unei patologii organice. Termenii de colita nervoasa, colita spastica sau colita mucoasa folositi anterior sunt incorecti fiindca lipseste inflamatiei si au dezavantajul ca sperie pacientii, prin confuzie cu colita ulcerativa.
Colonul iritabil este cauzat de motilitatea perturbata a colonului pentru ca simptomele dominante si caracteristice sunt legate de disfunctia colonica, iar durerea abdominala este cea care influenteaza pacientul sa solicite consult medical.
Simptomele dominante sunt balonarile si tulburarile de tranzit intestinal (constipatie, diaree sau alternanta de constipatie cu diaree). La unii dintre pacienti predomina constipatia – mai putin de trei scaune pe saptamana, tari, foarte fragmentate sau diareea – mai mult de trei scaune pe zi, moi sau apoase asociate cu senzatia de urgenta, care persista in timp si sunt cu caracter recurent.
Colonul iritabil este cea mai comuna boala gastrointestinala în practica medicala. Desi nu pune în pericol viata, poate cauza o mare suferinta pacientilor.
2. Care este cauza aparitiei?
Colonul iritabil este considerat o afectiune „functionala“ pentru ca nu s-a descoperit nici o etiologie structurala, biochimica sau infectioasa. Perturbarea fundamentala este legata de afectarea functiei motorii si/sau senzoriale a intestinului.
Trasaturile nevrotice, depresive, anxioase se gasesc la multi bolnavi. La peste jumatate din pacienti se depisteaza stress-uri psihice, situatii conflictuale, surmenaj, fenomene de obicei intalnite la femei. Factorul psihic se regaseste in etiologia sau in declansarea simptomelor in peste 70% din cazuri.
Alimentatia nerationala, sedentarismul, tutunul, alcoolul si abuzul de laxative joaca, de asemenea, un rol important si sunt frecvent, factori agravanti a bolii.
Au fost incriminate componenta ereditara sau familiala, alergia, intolerante alimentare, antecedente inflamatorii intestinale (enterite infectioase si dizenterie), alimentatie saraca in fibre vegetale, deficite enzimatice etc.
3. Cum se poate trata?
Cel mai important aspect al tratamentului este stabilirea unei relatii cu eficienta terapeutica între medic si pacient.
Masuri ce trebuie recomandate fiecarui bolnav sunt: mese regulate, miscare, somn suficient, suprimarea sau reducerea alcoolului si tutunului, evitarea alimentelor care baloneaza, a grasimilor prajite, a ciocolatei. Fibrele vegetale obinute din cereale au efecte favorabile in toate formele de colon iritabil. Regimul va fi stabilit si dupa propria experienta a bolnavului, tinand seama de alimentele pe care le tolereaza.
Tratamentul colonului iritabil este individualizat si nuantat, in functie de trasaturile clinice ale pacientului. Tratamentul este medicamentos, homeopat, fitoterapie, psihoterapie sau prin asocierea mai multor terapii.
Tratamentul medicamentos cuprinde antispastice, adsurbante, sedative, tranchilizante sau antidepresive usoare.
Psihoterapia are drept tinta terapia anxietatii si ameliorarea efectelor stresului, este preferabila tratamentului medicamentos avand beneficii superioare pe termen lung.
4. Dati citeva cazuri
Pacienta V. P. de 58 ani, sufera de aproximativ 10 ani de dureri abdominale, tulburari de tranzit intestinal, balonari, insomnie. In urma investigatiilor clinice, paraclinice si a anamnezei se pune diagnosticul de colon iritabil si se evidentiaza implicarea predominanta a factorilor psihologici in dezvoltarea tulburarii. Se instituie tratamentul adecvat, astfel ca dupa 3 saptamani se remit simptomele. Tratamentul a durat 8 luni, si la un ani si jumatate nu exista recaderi.
Pacienta S. G. 38 ani se prezinta la consult pentru tulburari de tranzit intestinal cu scaune frecvente, cu senzatii de urgenta si dureri dupa defecatie, bolborisme intestinale. Examenul clinic, inestigatiile radiologice, colonoscopice, ecografice si analizele de laborator exclud prezenta unor boli organice. Tratamentul medicamentos a durat 3 luni. Cu recomandare de psihoterapie pentru tratarea factori psiho-emotionali. La 3 ani pacienta se simte bine.