Depresiei la adolescenti
Incidenta tulburarilor depresive a crescut foarte mult in ultimele decenii, fiind cea mai frecventa cauza de solicitare a serviciilor psihiatrice sau psihologice.
Trasaturile principale ale unei tulburari depresive sunt dispozitia scazuta, lipsa placerii, gandirea pesimista si energie scazuta, iar riscul major este suicidul.
Suportul biochimic al depresiei este reprezentat de un dezechilibru al unor substante chimice de la nivelul neuronilor numite neurotransmitatori ce ajuta la reglarea dispozitiei, a somnului, a energiei organismului cum ar fi serotonina, melatonina, dopamina etc. Cauzele acestor dezechilibre pot fi determinate de factori biologici (genetici, biochimici, boli somatice) si de factori socioculturali (stres, doliu, relatii interpersonale defectuase, anumite modele de gandire dezadaptative etc)
Depresia la adolescent are in general aceleasi cauze si simptome ca si la adult cu mentiunea ca un adolescent este mai vulnerabil, mai reactiv la factorii socio-culturali, la presiunile mediului, cu imagine de sine mai fragila.
Adolescentul se poate simti plictisit, fara chef, obosit, trist fara motiv, cu probleme de concentrare a atentiei. Invatatul poate deveni foarte anevoios, acuzand tulburari de memorie. Poate fi irascibil, nervos, cu crize de manie si plans. Apar modificari ale apetitului si tulburari ale somnului. Tanarul poate fi excesiv de critic cu proprie persoana sau cu cei din jur, considerandu-se lipsit de valoare, ratat, fara sanse, nedemn de iubire, respins asa ca se autoizoleaza.
La foarte multi adolescenti depresia poate simula o suferinta organica: dureri abdominale, cefalee, greata, neliniste, oboseala. Foarte adesea depresia este insotita si de alte tulburari, anxietatea fiind cea mai frecventa.
Se estimeaza ca in jur de 20% dintre adolescenti au probleme emotionale si o treime dintre acestia primesc ingrijiri psihiatrice pentru depresie. Din pacate cei mai multi adolescenti care traverseaza o perioada depresiva nu ajung la specialist si nu primesc tratament psihiatric si/sau psihologic ceea ce poate constitui originea esecurilor scolare, a tulburarilor de personalitate, a dependentei de alcool si droguri si se pot reflecta in viata de adult.
Atunci cand apar schimbari de dispozitie, interes, sau conduita sesizate de tanar sau de familia acestuia e indicat sa ceara sfatul unui specialist, un diagnostic precoce scurteaza mult terapia si previne complicatiile. Tratamentul consta in psihoterapie si/sau medicatie.
Tinerii ar trebui sa stie ca nu sunt singuri in suferinta, ca nu li se intampla doar lor, atatia alti adolescenti au trecut prin episoade depresive si cu tratament adecvat le-au depasit cu succes. Deasemeni faptul ca sufera de o depresie nu are nici o legatura cu faptul ca ar fi slabi sau fara vointa, persoane recuoscute ca fiind puternice si inteligente au traversat perioade depresive. Ideea ca va trece de la sine sau ca efortul lor de vointa va fi suficient este la fel de absurd ca si cum ar considera ca pot trata o apendicita acuta fara ajutor medical. La fel de eronata este prejudecata ca a avea o problema emotionala e ceva jenant si trebuie ascuns, mascat, dimpotriva aceste stari trebuie comunicate unei persoane de incredere.
Intalnirea cu un psihoterapeut poate fi o experienta interesanta, stimulativa, relaxanta care le va intari increderea in propria persoana, intr-un cadru in care se vor simti in largul lor, acceptati si respectati.
Cele mai multe tulburari depresive se trateaza cu succes prin psihoterapie, consiliere familiala, interventii asupra mediului, suportul familiei fiind foarte important.