Boala cardiaca ischemica (BCI)
Generalitati
Boala cardiaca ischemica, boala coronariana ischemica sau cardiopatie ischemica este o tulburare produsa de scaderea cantitatii de sange care iriga inima prin micşorarea sau suprimarea circulaţiei arterelor coronare si in consecinta, insuficienta cantitatii de oxigen necesara muschiului inimii pentru a si indeplini rolul sau contactil.
Boala cardiaca ischemica reprezintă principala cauză de deces prin infarct de miocard, fiind cea mai frecventă boală la adulţii peste 40 de ani. Boala afectează mult mai frecvent bărbaţii decât femeile.
Cauze
Principala cauză (peste 90%) este ateroscleroza, care se manifestă sub formă de ingustari sau obstructii in arterele inimii (coronare) producand zone de necroză in muschiul inimii (miocard). Alte cauze cum ar fi anomalii congenitale coronare, coronarite (lues, R.A.A.), embolii etc, reprezintă cauze mult mai rare.
Factorii favorizanti sau factorii de risc cei mai importanţi sunt: hipercolesterolemia, hipertensiunea arterială, fumatul, diabetul zaharat, obezitatea, hipotiroidismul, stresurile si ereditatea. Asocierea mai multor factori măreşte riscul de apariţie a bolii cardiace ischemice şi în special a principalei sale manifestări – infarctul miocardic -de 3-5- 10 ori, în funcţie de numărul acestora.
Simptome
Forma dureroasa a boli este caracterizată prin crize dureroase, aparute brusc, cu sediu in piept, care apar la efort sau la emoţii, durează câteva minute şi dispar la încetarea cauzei sau la administrarea de Nitroglicerină. Uneori durerea apare in repaus sau nocturn fără un factor declanşator si se datoreşte unei crize tahicardice, hipertensive, stări psiho-nevrotice sau anunţă un infarct.
Durerea numita si angor sau angina pectorală este ca o gheară, arsură sau sufocare şi este însoţita de teamă. Sediul durerii este in dreptul inimii sau in spatele sternului si iradiaza în umărul şi membrul superior stâng până la ultimele două degete. Iradierile nu sunt obligatorii; durata durerii este de 1 – 3 minute, rar 10 – 15, iar frecvenţa crizelor este variabilă. Durerea apare în anumite condiţii: efort fizic, de obicei la mers, abuz de tutun, crize tahicardice, emoţii, mese copioase, frig sau vânt etc. Cedează prompt la repaus şi la 1 – 2 minute dupa administrarea de Nitroglicerină. Criza dureroasă este însoţită uneori de palpitaţii, transpiraţii, paloare, lipotimie, lipsă de aer, eructaţii. Forma nedureroasa prezenta numai semne electrocardiografice si/sau manifestări nespecifice tardive (insuficienţă cardiacă, aritmii şi blocuri, moarte subită).
Diagnostic
Examenul clinic, analizele laborator şi electrocardiograma permit precizarea diagnosticului. Uneori examenul fizic nu evidenţiază diagnosticul dar apar semnele bolii de bază: ateroscleroza (sufluri, insuficienţă cardiacă, aritmii, artere rigide). Electrocardiograma precizează diagnosticul iar coronarografia este încă o metodă de excepţie.
Criza dureroasa din boala cardiaca ischemica este deosebită de durerile din nevrozele anxio-depresive, în care durerea sunt precis delimitata, mai ales la vârful inimii cu durată de ore sau chiar zile, nu au legătură cu efortul, nu cedează la Nitroglicerină. Durerile din infarct sau din sindromul intermediar sunt, de obicei mai puternice si durează mai mult.
Evoluţia bolii fara tratament si regim este progresivă, in tulburări de ritm şi de conducere sau insuficienţă cardiacă si sfârşându-se fie prin moarte subită, fie prin infarct miocardic. Prognosticul este nefavorabil în cazurile cu ereditate încărcată, infarct în antecedente, diabet zaharat, leziuni valvulare aortice, tulburări de ritm etc.
Tratamentul
Tratamentul crizei anginoase începe cu întreruperea efortului sau cauzei declanşatoare şi administrare de Nitroglicerină (1 comprimat sfărâmat între dinţi sau 2-3 picături de soluţie), sublingual. Administrarea acestora se poate repeta de mai multe ori pe zi. Dacă durerea nu cedează în 10 – 20 de minute, se suspectează un sindrom intermediar (preinfarct) sau un infarct miocardic. Nitroglicerina se administrează şi preventiv, când bolnavul urmează să facă un efort, pentru prevenirea crizelor.
Tratamentul bolii începe prin evitarea cauzelor şi factorilor care precipită apariţia sau favorizează durerea de angor, prin evitarea circumstanţelor declanşatoare (efort, emoţii, mese copioase, tutun) si tratament medicamentos de favorizare a circulaţiei si dilatarea arterele inimii.
Trebuie combătute obezitatea, sedentarismul, fumatul, stresul, cu alte cuvinte toţi factorii de risc si deoarece majoritatea cazurilor este urmarea aterosclerozei coronare, tratamentul bolii de fond -ateroscleroza – presupune reducerea din alimentaţie a grăsimilor animale şi a zaharurilor rafinate şi administrarea de medicamente pentru reducerea colesterolului, în tratament de durată.
Se recomandă efort dozat, în primul rând mersul. Când este cazul, repaus după mesele principale. Repausul la pat are indicaţii speciale: crize frecvente, de durată, intense şi rezistente la Nitroglicerină. Somnul este obligatoriu 8 h noaptea şi 1 oră după amiază.
Regimul va fi echilibrat la normali ponderal, de slabit la obezi. Se vor evita mesele copioase şi după fiecare masă bolnavul va sta în repaus 60 – 90 minute. în general regimul va fi cel recomandat în ateroscleroză, obezitate, hiperlipoproteinemii. Deci dietă, prin evitarea grăsimilor bogate în acizi graşi saturaţi.
După caz se tratează insuficienţa cardiacă, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, anemia, hipoxemia, hipertiroidia, şi aritmiile. Se combat balonarile intestinale şi constipaţia etc. Se utilizeaza sedative şi tranchilizante ori de câte ori este nevoie.