Atacul de panica
Atacul de panica este un episod distinct in care exista debutul brusc al unei aprehensiuni, frici intense sau puternic disconfort asociat adesea cu sentimentul de pericol sau de moarte iminenta si dorinta de a scapa.
In cursul atacului de panica sunt prezente o serie de simptome somatice sau cognitive cum ar fi scurtarea respiratiei, durere sau disconfort precordial, palpitatii, senzatii de sufocare, frica de “a nu inebuni” sau de a nu pierde controlul.
Atacurile de panica pot surveni in contextul oricarei tulburari anxioase ca si a altor tulburari mentale (tulburari afective, tulburari in legatura cu o substanta etc) si a altor conditii medicale generale (de ex. cardiace, respiratorii, gastrointestinale, vestibulare). Un atac de panica nu este o tulburare codificabila; se codifica diagnosticul specific in care survin atacurile de panica.
Caracteristica esentiala a unui atac de panica o constituie o perioada de frica sau disconfort intens in care 4 (sau mai multe) dintre urmatoarele simptome apar brusc si ating intensitate maxima in 10 minute (sau mai putin):
1. Palpitatii, batai puternice ale inimii sau accelerarea ritmului cardiac
2. Tremor sau trepidatii
3. Durere sau disconfort precordial
4. Senzatie de scurtare a respiratiei sau de strangulare
5. Senzatie de lipsa de aer
6. Greata sau disconfort abdominal
7. Senzatie de ameteala, dezechilibru, vertij sau lesin
8. Derealizare (sentimentul de irealitate) sau depersonalizare (detasare de sine insusi)
9. Frica de pierdere a controlului sau de a nu inebuni
10. Frica de moarte
11. Parestezii (senzatii de amorteala)
Anxietatea caracteristica atacului de panica se diferentiaza de anxiatatea generalizata prin natura sa aproape paroxistica, distincta si severitatea de regula mai mare.In cazul in care atacurile satisfac toate celatalte criterii dar au mai putin de 4 simptome somatice sau cognitive, poarta denumirea de atacuri cu simptome limitate.
Exista 3 tipuri caracteristice de atacuri de panica
1. inopinate (nesemnalizate)
2. circumscrise situational (semnalizate)
3. predispuse situational
Fiecare din acestea este definit printr-un set diferit de relatii intre debutul atacului si prezenta sau absenta declansatorilor situationali ce pot include semnale externe (ex. o persoana cu claustrofobie are un atac de panica in timp ce se afla intr-un lift oprit intre etaje), fie interne ( ex. cognitii catastrofice referitoare la consecintele palpitatiilor etc).
In precizarea semnificatiei diagnostice a unui atac de panica este important contextul in care apar atacurile de panica ca si considerarea atenta a focarului anxietatii asociate cu atacurile de panica.
articol de psihoterapeut Simona Salamat