{"id":56,"date":"2009-05-31T12:15:03","date_gmt":"2009-05-31T09:15:03","guid":{"rendered":"http:\/\/www.alsamed.ro\/blog\/?p=56"},"modified":"2009-06-01T17:01:44","modified_gmt":"2009-06-01T14:01:44","slug":"anxietatea","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.alsamed.ro\/blog\/anxietatea\/56","title":{"rendered":"Anxietatea"},"content":{"rendered":"<p><img decoding=\"async\" loading=\"lazy\" style=\"margin-right: 10px\" alt=\"anxietatea\" align=\"left\" width=\"200\" height=\"150\" src=\"http:\/\/www.alsamed.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/anxietatea.jpg\" \/><strong>Anxietatea<\/p>\n<p>psihoterapeut Simona Salamat<br \/>\n<\/strong>Anxietatea este modalitatea de reac\u0163ie a oric\u0103rui om care se simte amenin\u0163at. &Icirc;n momentul &icirc;n care suntem &icirc;ntr-o situa\u0163ie poten\u0163ial periculoas\u0103 sau anticip\u0103m o asemenea situa\u0163ie, mai &icirc;nt&acirc;i sim\u0163im c\u0103 ne e fric\u0103. Frica declan\u015feaza &icirc;n corpul nostru un&nbsp; resort biologic care duce la secre\u0163ia de adrenalin\u0103. <!--more-->Adrenalina este un hormon care alerteaza &icirc;ntreg organismul \u015fi &icirc;l preg\u0103te\u015fte pentru fug\u0103 sau lupt\u0103, reac\u0163ii normale &icirc;n caz de pericol. Astfel, devenim mai vigilen\u0163i, inima ne bate mai repede \u015fi pompeaz\u0103 s&acirc;nge cu presiune mai mare, respira\u0163ia devine mai alert\u0103, mu\u015fchii se &icirc;ncordeaz\u0103. In doze moderate, creste acuitatea perceptiva, capacitatea de concentrare a atentiei, face ca gandirea sa fie clara si mai rapida, mobilizeaza energiile, activeaza reflexele, astfel incat sa fim in stare sa actionam mai repede si mai bine.<\/p>\n<p>Anxietatea devine o problem\u0103 c&acirc;nd este prea intens\u0103 sau dureaz\u0103 prea mult prin compara\u0163ie cu motivul care a declan\u015fat-o. Modific\u0103rile produse &icirc;n corpul nostru de c\u0103tre adrenalin\u0103 sunt inadecvate momentului \u015fi persistente, devenind simptome ale anxiet\u0103\u0163ii (palpitatii, dificultati respiratorii, ameteli, transpiratii, indigestie, tensiune, nervozitate etc) care ne perturb\u0103 via\u0163a prin simpla lor prezen\u0163\u0103 sau afecteaz\u0103 felul &icirc;n care func\u0163ion\u0103m &icirc;n cel pu\u0163in unul din domeniile importante ale vie\u0163ii : familie, \u015fcoal\u0103\/serviciu, rela\u0163ii sociale.<\/p>\n<p>Caracteristicile mai importante ale anxietatii ar fi starea de neliniste, de teama difuza, sentimentul iminentei unui pericol nedeterminat, hipervigilenta, o veritabila alerta psihica care cuprinde individul in intregime. Daca anxietatea este definita ca o teama difuza, fara obiect bine precizat, fobia este o teama de obiecte sau situatii concrete ( de animale, de furtuna, de inaltime etc).<\/p>\n<p>Situa\u0163iile &icirc;n care anxietatea apare \u015fi deranjeaz\u0103 sunt altele dec&acirc;t pericolele reale. Aceste situa\u0163ii se &icirc;ncadreaza mai cur&acirc;nd &icirc;n stres-ul cotidian, pe care-l tr\u0103im cu to\u0163ii, mai mic sau mai mare &icirc;n func\u0163ie de perioada de via\u0163\u0103 pe care o travers\u0103m, de vulnerabilitatea noastr\u0103 la stres \u015fi de abilit\u0103\u0163ile pe care le avem pentru a-i face fa\u0163\u0103.<\/p>\n<p>&Icirc;n adolescen\u0163\u0103, stres-ul este legat mai mult de performan\u0163a \u015fcolar\u0103 \u015fi de rela\u0163iile sentimentale, la maturitate &#8211; serviciul, plata facturilor \u015fi grijile legate de copii sunt pe primul plan, iar v&acirc;rstnicii, pe l&acirc;ng\u0103 acestea, au \u015fi grija s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii.<\/p>\n<p>Stres-ul are efect cumulativ \u015fi cre\u015fte starea general\u0103 de alert\u0103 a organismului. Sim\u0163urile se ascut gata s\u0103 stoarc\u0103 \u015fi mai mult\u0103 adrenalin\u0103 &icirc;n cazul unui eventual pericol. Starea aceasta de tensiune interioar\u0103 permanent\u0103 face ca, incidente minore s\u0103 declan\u015feze adev\u0103rate atacuri de panic\u0103.<\/p>\n<p>Rezisten\u0163a la stres a individului \u0163ine at&acirc;t de &icirc;nzestrarea sa natural\u0103 c&acirc;t \u015fi de educa\u0163ia primit\u0103 (invatarea unor frici la varste fragede: frica de boala, de animale, de doctori, teama de a lua decizii importante, de a-si asuma riscuri, teama de a gresi si de a fi penibil etc).<\/p>\n<p>Dincolo de rezisten\u0163a sau vulnerabilitatea la stres a fiec\u0103ruia, conteaz\u0103 \u015fi abilit\u0103\u0163ile de a gestiona stres-ul. Capacitatea de a ne rezolva problemele bine \u015fi la timp ne fere\u015fte de acumularea lor \u015fi, &icirc;n consecin\u0163\u0103, de stres. Alternarea efortului cu relaxarea previne suprasolicitarea \u015fi cre\u015fte rezisten\u0163a individului pe termen lung. Re\u0163eaua social\u0103, pe care ne-o construim singuri (prieteni, cun\u015ftin\u0163e), poate constitui un sprijin &icirc;n momentele dificile. O alt\u0103 abilitate important\u0103, care \u0163ine de comunicare, este asertivitatea. &Icirc;n mare, asertivitatea este abilitatea de a ne ap\u0103ra drepturile cu curaj, &icirc;n fata celor preg\u0103ti\u0163i s\u0103 ni le &icirc;ncalce, sustin&acirc;ndu-ne punctul de vedere &icirc;ntr-o manier\u0103 calm\u0103 \u015fi nejignitoare.<\/p>\n<p>Cei care vor sa scape de neliniste si de temerile lor trebuie sa stie ca niciodata nu e prea tarziu sa te schimbi, chiar si fricile si fobiile vechi fixate in copilarie se trateaza, cea mai eficienta terapie fiind psihoterapia cognitiva-comportamentala.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Anxietatea psihoterapeut Simona Salamat Anxietatea este modalitatea de reac\u0163ie a oric\u0103rui om care se simte amenin\u0163at. &Icirc;n momentul &icirc;n care suntem &icirc;ntr-o situa\u0163ie poten\u0163ial periculoas\u0103 sau anticip\u0103m o asemenea situa\u0163ie, mai &icirc;nt&acirc;i sim\u0163im c\u0103 ne e fric\u0103. Frica declan\u015feaza &icirc;n corpul nostru un&nbsp; resort biologic care duce la secre\u0163ia de adrenalin\u0103.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.alsamed.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/56"}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.alsamed.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.alsamed.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.alsamed.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.alsamed.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=56"}],"version-history":[{"count":0,"href":"http:\/\/www.alsamed.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/56\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.alsamed.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=56"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.alsamed.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=56"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.alsamed.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=56"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}